sutea.ro Intră pe o ureche, iese pe cealaltă, dar rămâne în cap. Ca târnăcopul!
Pandemia l-a ținut departe de scenă, micuțul Mir i-a acutizat dorința de a dansa în cosmos, așa că, atunci când, în curtea bătrânului Banffy, Sergei Polunin a dansat Take me to church, timpul și spațiul parcă s-au dizolvat. Rămăseseră doar mișcările hipnotizante ale lui Polunin și sentimentul că nimic mai frumos nu exista în acel moment. “The bad boy of ballet”, Putin, Instagram, toate au fost împinse într-un sertar al uitării, pentru că arta, atunci când o trăiești pe viu, transcede politically correctness-ul, simpatiile politice, sentimentele controversate pe care le poți avea față de un om.
Cu câteva ore mai devreme, însă, la TIFF Talks, într-un dialog cu jurnalistul Cătălin Ștefănescu, Polunin vorbea despre viitorul baletului, anul pandemic petrecut alături de fiul său nou-născut, tatuajul cu Putin, documentarul Dancer, realizat de Steven Cantor, comentariile controversate de pe contul său de Instagram și cum i-ar plăcea să danseze în cosmos. Devenit cel mai tânăr prim-balerin din istoria London Royal Ballet la doar 19 ani și “cel mai talentat dansator al generației sale”, Sergei s-a autodistrus în repetate rânduri: droguri, rock’n’roll și declarații în social media, cu care și-a pus toată lumea în cap. Când a vorbit despre rolul bărbatului pe scenă și în afara ei, a fost acuzat de homofobie și a pierdut, drept rezultat, rolul din Lacul Lebedelor la Opera din Paris. Când și l-a tatuat pe Putin pe piept și a spus că vede în liderul moscovit “lumină”, a fost urât. Când a dansat în Crimeea anexată de Rusia, a fost pus pe lista teroriștilor și criminalilor de război în Ucraina natală. “Self-distructive dance superstar” a decretat The Guardian și pe bună dreptate. Altfel cum să îți explici acțiunile unui talent imens, de o sensibilitate aproape supraomenească, ce își “tatuează” scandal după scandal în CV? Dar Polunin și le-a asumat pe toate, le-a explicat fără iritare în multe interviuri și le șterge milimetru cu milimetru (inclusiv pe cele de pe corp), în fiecare nouă etapă a vieții lui. Dar, mai ales, în dans, acolo unde e la fel de sincer și provocator ca în ieșirile sale din viața reală. Poți să îl judeci sau să-l disprețuiești, așa cum a lăsat să se vadă foarte ușor și Cătălin Ștefănescu în dialogul de ieri, sau poți să accepți ca “s-a împușcat singur în picior” și, cu toate acestea, este sublim pe scenă. Și sincer, și foarte politically ne-correct.
Ne revedem în cosmos, Serioja!
Highlights din interviul de la TIFF Talks
Polunin despre fiul său, Mir:
A fost o bucurie să fiu, în fiecare zi, cu fiul meu, în primul său an de viață. E o experiență uimitoare, o iubire continuă, fără limite. I-aș sfătui pe toți să aibă un copil. (…) La început, m-am concentrat total pe fiul meu, nu am vrut să fac nimic altceva, dar, apoi, mi-am dat seama că el mă inspiră. Spre exemplu, visez să merg în spațiu, dar, după ce l-am avut pe Mir, m-am gândit că e periculos, că nu aș vrea să risc. Însă, acum, el mă inspiră să fac asta.
(…) Când ți se naște copilul, te gândești că totul se va schimba în acel moment, dar nu se schimbă. Schimbarea vine pe parcurs, treptat. Copilul te inspiră să devii mai bun.
Polunin despre a fi pe scenă și în afara ei:
Ca artist, urci pe scenă pentru a comunica cu publicul, spectatorii sunt cei pentru care faci asta. Scena este locul căruia îi aparțin în totalitate. În afara ei, sunt, mai degrabă, timid. Îmi place să transmit o energie pozitivă oamenilor care mă recunosc, dar e ciudat când te văd oamenii pe stradă, vin la tine și încep să vorbească precum te-ar cunoaște, iar, apoi, își dau seama că nu e deloc așa.
Polunin despre libertatea de exprimare:
Cred că oamenii ar trebui să fie mai toleranți și cred că ar trebui să poți să spui ce dorești. Eu am devenit tolerant în privința asta. Atunci când devii tolerant la orice, devii mai liber să fii tu însuți. În Vest, există foarte multe preconcepții în ceea ce privește folosirea unor expresii, toată lumea se simte ofensată foarte ușor, mulți o fac pe victimele. Dacă fac o greșeală, îmi asum vina, nu retractez. M-am împușcat în picior și îmi asum asta.
Polunin despre comentariile homofobe:
În acea postare, am spus că un bărbat trebuie să fie bărbat pe scenă, și în afara ei, dar m-am referit, mai degrabă, la rolul bărbatului ca lider. Poate e diferență de mentalitate între Est și Vest, vedem lucrurile diferit.
Polunin despre Putin:
Politica se mișcă, se transformă. Poate Rusia va deveni parte a zonei EURO peste câțiva ani. (…) Am simțit energia pozitivă a lui Putin, cred că el oferă stabilitate lumii. Cred că e important să ai o Rusie puternică, așa cum e important să ai o Americă puternică sau o Europă puternică.
Polunin despre viitorul dansului:
Baletul e foarte interesant și plăcut de public, dar coregrafia trebuie adaptată zilelor noastre, fără a schimba neapărat pașii. E precum alfabetul. Nu schimbi literele, ci schimbi modul în care le scrii.
Publicul îl poate reîntâlni, astăzi, pe Sergei Polunin la proiecția documentarului Dancer, care va avea loc la Casa de Cultură a Studenților, de la ora 16:00.
Patricia FEDORENCO