Cât de bine e să fii Alain Delon?

“Alain Delon is coming home, ce bine e să fii Alain Delon…”, sunt versurile celor de la Șuie Paparude care l-au transformat pe actorul francez, acum în vârstă de 81 de ani, într-un star și pentru noua generație, cea care nu l-a urmărit în Ghepardul, Cercul Roșu sau Scorpio, filmele de căpătâi ale părinților lor. Dar cât de bine e să fii Alain Delon, ce înseamnă să fii Alain Delon, ce înseamnă dragostea pentru Alain Delon? Și, cel mai important, de ce nu l-am mai văzut pe Alain Delon într-un film de câțiva ani? La toate aceste întrebări, actorul francez a răspuns cu amuzament și sinceritate sâmbătă dimineața, într-o conferință de presă de 45 de minute. Cu o seară înainte, 3000 de oameni îl ovaționau în Piața Unirii.

Așadar, cel mai important: cât de bine e să fii Alain Delon? Răspunde chiar el: “Toată viața am făcut ce am vrut, am luat deciziile pe care eu le-am considerat corecte, am iubit și am urât așa cum am vrut eu. Așa am trăit mereu. Deși, adesea, e greu să fii singur, cu tine însuți.” Alain Delon a sosit la TIFF ca un mega-star, împlinind visul unor generații de cinefinili, de români, care au sorbit fiecare replică de-a sa și au transformat celebrul cojoc purtat de el în Once a Thief într-o modă națională, numită alendelon.

Actorul francez a vorbit și despre viitor, deși discuția a fost, mai degrabă, o călătorie în trecutul și în mintea sa. A dezvăluit că intenționează să scoată o carte în care să reunească toate amintirile, special pentru copiii săi. “Multă lume mi-a propus să scriu o carte, o autobiografie și voi face asta înainte de a pleca de pe lumea asta. Voi scrie pentru copiii mei, pentru ca ei să mă cunoască. Ei știu că sunt copiii lui Delon, dar nu știu ce a făcut tatăl lor în cinema sau înainte de cinema”, a spus actorul francez, în cadrul discuției moderate de Mihai Chirilov, directorul artistic al festivalului.

Discuția s-a oprit după 45 de minute, în aplauzele asistenței. Apoi, Delon s-a retras pe terasă unde, preț de 10 minute, a dat autografe ziariștilor prezenți. Sau, mai corect, celor care au apucat. Deseară, la Gala de Închidere, Alain Delon va primi premiul pentru întreaga carieră, din partea TIFF. În urmă lasă un Cluj mai bogat și mai colorat.

A bientot!

Pe scurt:

Sfatul său pentru actorii debutanți: Am găsit, întotdeauna, în ochii femeilor, motivarea că sunt cel mai bun, cel mai important. Înainte de prima zi de turnare a filmului meu de debut, regizorul Yves Allégret mi-a zis: Ascultă-mă bine, o să-ți spun ceva foarte important, fii ceea ce ești, zâmbește cum zâmbești tu, vorbește cum vorbești tu, fii tu însuți! Asta vreau să le transmit și eu.

De ce s-a retras din cinema: Nu mă mai ocup de cinema pentru că toți oamenii pe care-i iubeam, pe care-i respectam, au dispărut. Prin urmare, am vrut să rămân cu amintirile mele. Înainte de a pleca din lumea asta, mai am un proiect de teatru și unul de cinema.

Filmul și actorii români: Nu sunt la curent cu ultimele noutăți din cinemaul românesc, dar pot să vă spun că am văzut un film, recent, se numește Bacalaureat. Mi s-a părut foarte bun. În schimb, Elvira Popescu e una dintre femeile pe care le-am admirat cel mai mult în această meserie, a fost foarte importantă pentru începutul carierei mele.

Festivalul de la Cannes: Nu mai merg la Cannes, pentru că nu mă mai plac ei pe mine, dar nici eu pe ei. Cannes a devenit un festival de publicitate, un festival mai mult american.

Preferința pentru drame, în dauna comediilor: Nu am evitat comediile, ci publicul și-a dorit să mă vadă în altfel de filme. Lumea dorea să fiu fie personaj negativ, fie polițist. Trebuia să mor la finalul filmului, pentru ca lumea să fie fericită. În Franța se spune că atunci când trenul intră în gară, Jean Paul Belmondon e la o fereastră, Alain Delon la cealaltă. Când trece Belmondo ei râd, iar când trece Delon, plâng.